14 februarie 2017

Scrisoare catre sufletul meu pereche

                                                                    Scumpul meu,

       Azi scriu despre tine. Gata cu postarile triste, cu inima franta. N-am mai scris demult, pentru ca am fost ocupata sa fiu fericita langa tine. Si cand ma gandesc ca la inceputul relatiei eram atat de bulversata, atat de prinsa in furtuna sufletului meu incat nu vedeam clar cine esti, ce vrei de la mine si mai ales imi era greu sa am incredere in tine.Dar nu te-ai lasat, Ai avut rabdare cu mine si mi-ai aratat cine esti. Mi-ai aratat ca esti diferit fata de tot ce am intalnit pana acum, nu mi-ai spus cuvinte care sa nu fie cumva intarite si de fapte. Si usor-usor am ajuns sa vad cine esti: Sufletul meu pereche.
       Stiu ca te-am cautat si am vorbit despre tine inainte de a te cunoaste, dar credeam ca vei ramane doar o plasmuire a imaginatiei si a dorintei mele. Mi-ar fi placut sa fi fost acolo sa ma auzi de fiecare data cand vorbeam despre tine, fara ca macar sa iti fi stiut chipul.Mi-ar fi placut sa te fi cunoscut mai demult, ca sa ma scutesti de inima franta, dar toate au un scop in viata asta. Trebuia sa intalnesc persoanele nepotrivite mie ca sa pot imi da seama mai bine pe viitor cine este persoana potrivita mie.
        Te iubesc, pur si simplu. Iti multumesc pentru ca nu ai renuntat la mine cand poate ti-am dat batai de cap. Iti multumesc pentru grija pe care mi-o porti, pentru zambetele din fiecare zi, pentru linistea sufleteasca de care am parte alaturi de tine, pentru tot ce sunt acum si pentru ca ma iubesti asa cum sunt.



       Si las aici melodia noasta.

https://www.youtube.com/watch?v=PsCV61zsdtA

31 august 2013

Ce sunt amintirile ???

     Sunt clipele din care este compusa viata noastra, Sunt momentele frumoase cat si momentele mai putin frumoase... Sunt rasarituri si apusuri ale fiecarei zile pe care am trait-o. Sunt momente de maxima intensitate a anumitor sentimente. Sunt momente de extaz si agonie. Traim din amintiri, ne hranim cu amintiri si murim cu ele.
    Dupa mine, sunt amintiri care raman in adancul sufletului si amintiri ale creierului. Sunt amintiri care nu se pot compara intre ele. Amintirile sufletului sunt cele care iti apar atunci cand nici macar nu te gandesti la ele si vin asa pe nepusa masa si te intrebi cum de s-a intamplat asa. Mie mi se par cele mai frumoase. Sunt amintirile care te fac sa zambesti fara motiv. Sunt amintirile legate de persoane care au intrat in viata ta si au devenit importante pentru tine. Sunt amintirile cu persoane care acum nu mai fac parte din prezent poate, din diverse motive - persoane care nu mai sunt pe lumea asta sau persoane care au decis ca drumurile voastre trebuie sa se desparta... E important sa pastram doar amintirile frumoase ca sa putem spune ca am trait o viata frumoasa. Celelalte amintiri nici nu mai conteaza... Amintirile frumoase aduc in fata noastra oamenii frumosi ai trecutului si ai prezentului - cei care au decis sa ramana si in prezent.
     Sa incepem sa ne construim mai multe amintiri frumoase bucurandu-ne de clipa, pentru ca intr-un final nu ne mai raman decat amintirile...



14 iulie 2012

"Te iubesc" e greu de spus cand simti cu adevarat asta...


Cred ca nu ai inteles ce a insemnat pentru mine sa iti spun: “Te iubesc !”… Daca nu ai inteles ce si cat a insemnat pentru mine iti explic acum. Mi’a fost foarte greu sa spun cuvintele astea,cuvinte pe care unii le spun cu atata usurinta... De ce mi’a fost greu? Deoarece  simteam ca in acelasi timp cu rostirea lor sufletul iti va fi oferit pentru totdeauna...  Poate nu ai habar de cate ori am vrut sa ti’o spun, de cate ori m’am sufocat  cu “te iubesc” uri nerostite... Daca iti aduci aminte noaptea in care iti sopteam  numele si tu raspundeai somnoros: “Da !” Ce e ?” si eu spuneam “Nimic...”. De 3 ori te’am strigat si aceleasi intrebari si acelasi raspuns timid... Ultima data raspunsul nu a mai fost la fel... A sunat  asa :”Vreau sa iti spun ceva, dar lasa... nu e important” . Pe naiba nu era important... Dar nu vroiau sa iasa cuvintele astea, pentru ca stiam ca nu simti la fel...  Si totusi am zis’o in alta seara, dar pur si simplu de data aia a scapat,parca eliberat din inchisoare... M'am tradat singura... Sau m'au tradat cuvintele... Si ce am realizat ??? Mi’am usurat sufletul de greutatea acestor cuvinte...  Si totusi am crezut ca daca iti dau tie “te iubesc” ul asta... eu nu o sa mai simt greutatea lui... Credeam ca o sa ramana la tine pe vecie...  si ca eu o sa dau uitarii tot...  O perioada am reusit sa ma mint ca m’am vindecat de tine, ca m’am dezintoxicat de iubirea asta care nu imi facea decat rau...  M’am amagit singura ca de fiecare data... Sunt dependenta de tine, de prezenta ta, de atingerile tale... de tot ce insemni...  As vrea sa existe o clinica de dezintoxicare pentru dependenta de tine... Dar cum nu exista asa ceva, trebuie sa gasesc eu reteta... Nu vreau sa uit nimic din ce simt pentru tine, dar trebuie... Si cred ca totusi intotdeauna va exista iubirea asta pentru tine... Trebuie doar sa invat sa ma descurc cu ea... 
In final, asculta melodia asta... 

19 mai 2012

Are nevoie de timp...


A trait pana acum hranindu’se doar cu sperante. A crezut ca totul candva se va termina cu un big Happy End. Dar LUI ii placea la EA ca il iubeste neconditionat si asta i’a deschis ochii... Asta insemna ca EL stia ca EA va fi oricand acolo pentru el. A realizat ca nu a facut decat sa se raneasca singura cautand momente de fericire alaturi de EL. Si da, era fericita langa EL, dar vroia mai mult si mai mult... si totusi se multumea cu franturi de momente. A uitat sa se mai gandeasca la EA si traia pentru EL, persoana speciala din viata ei. A uitat ca si ea e speciala si ca trebuie tratata ca atare. A uitat ca oamenii egoisti exploateaza sentimentele oamenilor...
A cazut si s’a ridicat de atatea ori. A invatat sa se ridice cu demnitate si sa nu mai priveasca in urma. A gresit si isi asuma greselile. Acum doar are nevoie de timp sa se regaseasca, sa reflecteze asupra tuturor celor intamplate si nu in ultimul rand sa se gandeasca mai mult la EA, la cata nevoie avea sa o faca baiatul acela sa se simta speciala nu pentru ca il iubeste neconditionat, ci pentru cum e EA si cine e EA. Are nevoie de timp sa uite... sa simta din nou, dar de data asta spera sa fie un baiat care sa ii arate ce simte  si ca e numai si numai pentru EA.

14 ianuarie 2012

Pentru tine...

Am inteles ca vrei sa uit tot ceea ce simt pentru tine... Nu e chiar asa simplu. Eu am vrut sa te uit pe tine, asa mi’ar fi fost mai simplu. Insa nu ma lasa amintirile cu noi, clipele petrecute impreuna... Cu ele ce sa fac? Tu nu stii ca atunci cand ma tineai in brate, cand dormeai cu mine in brate de fapt tineai in palma si sufletul meu cu tot ceea ce purta el pentru tine?! Nici eu nu am stiut asta, mai bine zis nu am vrut sa recunosc... Ma minteam singura, sperand ca o sa imi treaca... In ziua in care am realizat asta m’am speriat... Stiam ca iubirea vine la pachet cu suferinta... Mai devreme sau mai tarziu... Si a venit...

Ma minteam ca esti al meu si numai al meu... Nu ai fost niciodata... Poate ca nu am stiut cum sa te fac al meu...

Las timpul sa treaca si sa rezolve el tot... Pana atunci ramai adanc in sufletul meu...

Iar eu... o sa fiu bine !!! J


3 ianuarie 2012

Un beep la fix :))

Ce seara amuzanta ! Primesc beep la fix ... J Mister B. ce s’o fi gandit, daca tot mi’a zis ca inca ma iubeste hai sa imi si demonstreze... Bai baiatule, cred ca ma confunzi cu copilele care au fost in viata ta dupa mine ... Nu asa imi demonstrezi... Si nici nu am nevoie sa imi demonstrezi, e in zadar ... Nu te’ai schimbat deloc. Si ai vazut ca nu sunt de acord cu omul care esti sau care ai devenit. Si te mirai de ce ti’a zis o tipa ca esti badaran !!! J Poate ca atunci cand te iubeam nu te vedeam cu adevarat . In fine... Ideea e ca simti si tu ca ai nevoie de o schimbare, dar esti asa slab, incat crezi ca ai nevoie de o persoana sa te schimbe... Si crezi ca doar eu te pot schimba in barbatul pe care si l’ar dori orice femeie. Ei bine afla ca eu nu am rabdarea sa te schimb. Nu mai am sentimentul acela care sa ma faca sa am rabdare cu tine. Ar trebui sa stii ca spre binele tau trebuie sa te schimbi, si in nici un caz nu trebuie sa existe o persoana pentru care sa te schimbi sau care sa te ajute sa te schimbi.

Ajuta’te singur... Si candva te vei indragosti din nou... Si nu de mine... Eu nu mai pot face parte din viata ta, si stii de ce ... Nu iti pot ramane decat o foarte buna amica.

Superficialitate

Ma gandeam intr’o zi ca nu mai exista iubire adevarata... Cat am putut sa gresesc... Mai exista, doar ca sunt oameni care sunt atat de superficiali... si iubesc superficial.

De ce zic asta ? Pentru ca majoritatea baietilor au ajuns sa iubeasca “ambalajul” si continutul... treaca mearga. Ma intreb oare cati dintre ei stiu exact ce vor de la o fata? Si nu ma refer la aspectul fizic... J Ca asa toti vor una “buna”, full option... Dar ce va faceti mai baieti cand frumusetea ei e direct proportionala cu prostia ? Va complaceti si asa... Ca deh, e vorba de imagine... Aveti una buna care spune despre voi cat de buni sunteti ... Buni la ce???, stau sa ma intreb...

Nu am nimic cu cei care isi doresc femei frumoase si proaste ca sa le faca cum vor ei. Ei stiu de ce le vor... Atata isi doresc ei... Fiecare isi doreste cat vrea... mai mult sau mai putin... Insa am o problema cu cei care se multumesc asa, desi si’ar dori altceva. Dar pana la urma e problema fiecaruia. J

Atata mai pot spune: M’am saturat de oamenii superficiali... Fiti oameni cu caracter, hotarati’va ce vreti cu adevarat de la viata, aveti coloana vertebrala...

1 ianuarie 2012

Ganduri la inceput de an

Am inceput anul bine... zambind... alaturi de persoana care conteaza mult in viata mea... mama. Am incheiat anul 2011 insa prost... cu lacrimi. Lacrimi care m’au ajutat sa’mi spal sufletul de suferinta si sa faca loc zambetului. Daaaaa, greu de crezut si pentru mine. Am reusit sa imi adun fortele ... Am reusit sa zambesc. Asta e cel mai important. Asa ca anul 2012 m’a prins in familie, cu un zambet pe fata. Si cum mi’a zis si mama... “Dupa lacrimi o sa rasara si soarele pe strada ta”.

2011 a fost un an cu bune si cu rele. M’am indragostit, am spus din nou “Te iubesc”, regret insa ca nu am reusit sa i’l spun in fata. Nu a fost sa fie. Am gresit si eu pe undeva. Inca nu am realizat unde, dar am timp sa ma mai gandesc. Lui nu ii pot spune decat ca ii doresc sa fie fericit... Si ma bucur ca macar fac parte din amintirile lui. As vrea sa nu ma uite niciodata si daca se va mai gandi vreodata la mine,sa ii apara un mic zambet in coltul gurii.

Usa dintre ani s’a inchis. Am reusit sa strecor gandurile bune, amintirile placute ... Pe cele rele le’am lasat inchise. Acum vreau doar sa’mi gasesc drumul in viata, sa invat sa fiu un om mai bun. Sunt ratacita, sunt bulversata... dar usor usor o sa imi gasesc drumul care mi se potriveste.

Cu speranta de mai bine inchei aceasta postare si va urez un an mai bun si va indemn sa va analizati si sa incercati sa schimbati lucrurile care nu va plac la propria persoana, sa va tineti aproape prietenii care va critica pe buna dreptate, ei va sunt adevaratii prieteni... nu cei care va ridica in slavi tot timpul... aceia nu sunt decat niste prieteni falsi.

Multumesc prietenilor pe care ii am in jurul meu. Mi’au fost de un real ajutor. Poate nu tot timpul va arat cat de mult va pretuiesc. Va cer scuze pt asta.



30 decembrie 2011

Prea tarziu

Dupa aproape 2 ani a venit sa ii spuna din nou “TE IUBESC “, completat de un “Mi’e dor de noi”, chiar in noaptea de Craciun. I’a spus ca nu stie daca ea mai simte la fel... Raspunsul ei... “Inca mai esti o parte din inima mea, pentru ca nu ai fost un nimeni in viata mea,TE’AM IUBIT...”. Au inceput sa isi aminteasca cum tot intr’o seara de Craciun ea i’a facut surpriza sa fie cu el si familia lui... Ea a fost cadoul lui, asa i’a zis... Acum el ar vrea ca pentru totdeauna ea sa fie cadoul lui de Craciun... Nu se mai poate... Lucrurile s’au schimbat. Ea iubeste acum pe altcineva. Amintirile raman amintiri. Au iubit amandoi, au gresit amandoi si au suferit amandoi. Ea i’a cerut scuze... I’a zis ca nu a vrut niciodata sa il raneasca... El a strans’o la piept. Ea nu se mai simtea cum se simtea candva in bratele lui... Era prea tarziu

O dureau amintirile cu el, o durea ca nu il mai vroia inapoi, se simtea vinovata ca nu il mai iubeste. Dar a aparut altcineva in viata ei. Si numai ea stie cat de mult a incercat sa nu mai simta nimic pt nimeni. Dar s’a trezit intr’o zi ca ii suna in cap niste cuvinte atat de cunoscute... Cuvinte care le zicea acum 2 ani altei persoane. S’a speriat, i’a fost frica sa nu ii scape aceste cuvinte... de parca ar fi spus ceva atat de rau. Si totusi i’a spus.

Trecutul e sigur... un EL care inca o mai iubeste... viitorul ... un alt EL... e incert...

Daca va intrebati ce o sa aleaga ??? Ei bine ... cred ca incertitudinea


20 august 2011

Cam stangaci

Si a venit si ziua asta. 23 de ani. J Mi se pare ca suna atat de ciudat.

Tin sa va zic ca am avut parte de cea mai frumoasa zi de nastere de pana acum. De ce zic asta ??? Hmmm... Poate pentru ca e prima oara cand un EL a fost langa mine si asta a fost tot ce a contat. Nu am nevoie de lucruri materiale, am nevoie de lucruri care sa imi atinga sufletul. A reusit sa ma ridice pana in al noulea cer de mai multe ori, doar fiind alaturi de mine, vorbind, razand, prostindu’ne ca doi copii. Langa EL sunt eu, fara perdea, fara sa stau sa gandesc fiecare miscare a mea, fiecare vorba spusa. EL reuseste sa ma faca sa ma “dezbrac” de masca pe care o purtam adeseori.

Parca mainile lui sunt vrajite... e nevoie de o simpla atingere si corpul incepe sa se infioare. Pana si privirea lui reuseste sa ma tulbure intr’un mod placut. Cred ca pot sa zic ca pana si simpla lui prezenta imi provoaca fiori. Langa EL inima imi tremura... si nici macar nu stiu de ce ... sau poate stiu, dar nu vreau sa recunosc. Nu vreau sa ma grabesc, nu vreau sa deschid ochii si apoi sa ma trezesc din vis. Dar cred ca e prea tarziu... deja ma simt intr’o poveste... si e povestea mea. Cat va dura asta nu am de unde sa stiu... dar tot ce stiu e ca voi profita de fiecare clipa petrecuta cu EL.

Acest EL reuseste sa ma faca sa uit de tot, sa simt ca nu mai e nimeni altcineva pe aceasta planeta, sa simt ca doar eu contez... eu si el.

Stie sa imi vorbeasca atunci cand eu nu imi gasesc cuvintele, dar stie si care sunt momentele in care cuvintele nu isi au loc. Atunci, cu o privire, cu un zambet si cu un suras spune mai multe decat o mie de fraze.

In mod ciudat, fiind vorba de mine, nu am nevoie de “te iubesc-uri” sau de alte cuvinte care sa imi arate ca ma vrea langa el in viitorul apropiat. Nu…

Simplul fapt ca atunci cand il ating il simt vibrand e tot ce am nevoie. Il vreau exact asa cum e… serios, misterios, sigur pe el, tandru cand e nevoie, copil cand vrea si barbat cand am nevoie de siguranta..

Da, asta e cuvantul: ”siguranta”. Langa el, simt ca sunt protejata de mii de scuturi si nimic nu ma poate rani... doar dragostea lui, dragoste de care da dovada fara prea mari eforturi.

Suntem atat de complicati amandoi, dar atunci cand suntem unul langa celalalt, totul pare simplu. Langa el, nu mai am nevoie de aer, apa, mancare… Am nevoie doar de zambetul lui, in dimineti tarzii, cand soarele ne atinge corpurile care par a fi unul singur..

Pentru asta simt ca ma indragostesc... pentru simplul fapt ca atunci cand sunt langa tine, scumpule, stiu ca merit toata fericirea din lume!

P.S. : Eu ma vad inca un copil, dar langa EL ma simt femeie... Ma simt puternica, ma simt frumoasa. Merci, scumpul meu !

Multumesc, my special friend !


Am primit cel mai frumos mesaj de ziua mea de la o noua si foarte buna prietena. Multumesc scumpa mea si ma bucur foarte mult ca te’am intalnit.

“Un nou an..O alta etapa..Un alt capitol din povestea ta de viata. O poveste din ce in ce mai frumoasa pe care o va citi doar cineva care merita cu adevarat! Sa fi fericita,scumpo! Sa te bucuri de fiecare lucru simplu si sa pretuiesti fiecare clipa alaturi de cei dragi! La multi ani! Te iubesc!”. Spuneti voi ca nu e scris din suflet... !!!!

Multumesc frumos, my special friend ! Ce mi'ai urat tu mie in acest mesaj iti doresc din suflet si tie! Love you back !




15 august 2011

Un EL... o EA.... si cam aceeasi poveste

Fiecare are o poveste trista in spate care l’a schimbat mai mult sau mai putin . In fiecare colt al lumii exista un EL care a fost dezamagit de o EA, precum exista si o EA care la fel a patit’o cu un EL.

Ce e cel mai trist e ca amandoi nu mai stiu sa faca diferenta. Nu mai sunt capabili sa creada ca mai poate exista CINEVA acolo pentru ei care sa le fie jumatate. Ajung sa generalizeze si incep sa creada cu tarie ca nu mai exista nimeni pentru ei . Si uneori e trist faptul ca se incapataneaza sa ramana in trecut si nu isi indreapta fata spre prezent.Poate ca persoana pe care ei cred ca nu o mai pot intalni se afla chiar in fata lor, dar de suferinta lor ei nu mai pot vedea nimic si atunci pot spune ca persoana potrivita s’a aflat la momentul nepotrivit. Dar ce zic eu aici ??? De fapt momentul asta nepotrivit este cauzat de incapatanarea trairii in trecut asa aiurea. Asa ca va zic ... si tie ... si ei ... treceti peste, durerea voi o intensificati... nu stiti ca uitarea este cel mai bun lucru care afecteaza memoria, si nu numai ... chiar vindeca sufletul ??? Lasati’o sa isi faca treaba asa cum trebuie, nu ii mai puneti piedici. Pur si simplu nu rezolvati nimic . Think about it !

O seara buna ! ;)



11 august 2011

Azi nu sunt ca tine, dimineata posaca , sac !!!!

Buna dimineata! Daca vedeti o copila stand pe balcon, “adulmecand” aerul de afara si zambind fara un motiv anume sa stiti ca eu sunt. :-p. In aceasta dimineata m’am trezit cu un zambet. .. sa’ti fac in ciuda vreme posaca. Azi nu sunt ca tine. J

Ploaia care spala pacatele Bucurestiului aduce o mireasma buna in sfarsit in acest oras pacatos. In sfarsit pot sa respir aici fara sa simt ca ma sufoc. It feels so good!

Va doresc o dimineata frumoasa tuturor. Si incercati sa va treziti cu un zambet. Va va schimba toata ziua.


Si pentru cei care azi s'au trezit alaturi de persoana iubita... ascultati acest cantec impreuna. :)



9 august 2011

Dezbracat de sentimente nu e tocmai confortabil

Si’a zis candva: “De maine nu o sa mai simt nimic! Asa e cel mai bine pentru mine ! Am avut prea multa incredere in oameni, am vazut prea mult doar bunatate in ei, si am exagerat.” Si astfel persoanele din viata lui au reusit sa il faca sa puna capac sentimentelor, iar acum borcanul cu sentimente sta prafuit intr’un colt uitat al sufletului.

Si uite asa viata lui a inceput sa ia o alta intorsatura. Nu a renuntat la a cunoaste persoane, ba chiar a si primit cateva in viata lui, numai ca nu s’a mai implicat. Asa cum au intrat in viata lui, asa au si plecat, fara vreo urma lasata in suflet, doar cu o noua experienta.

Dar s’a trezit la un moment dat si s’a intrebat : “Oare chiar nu mai sunt capabil sa simt, sa pun suflet ?”. Se simte gol. Dezbracat de sentimente se pare ca nu e chiar atat de confortabil. Acum si’a dat seama ca asta e tot ce il defineste ca om, simtirea. Si vrea atat de mult sa simta, numai ca ii e teama. O sa incerce sa mearga pas cu pas spre regasirea increderii in oameni. Stie ca e greu, dar a invatat ca trebuie sa fie precaut. Stie ca i’au mai ramas acolo cativa prieteni care nu l’au dezamagit si au fost alaturi de el. Cu ajutorul lor va reusi sa simta din nou, va reusi sa gaseasca borcanul prafuit, sa desfaca capacul si sa dea drumul usor sentimentelor.



20 ianuarie 2011

Scrisoare catre tata

Scumpul meu tata,

Mi’e dor de tine in fiecare zi, cateodata atat de mult incat simt ca nu mai am nici un rost pe lumea asta si incep sa bazai ca un copil. Stiu, cu lacrimile nu rezolv absolut nimic, asta chiar tu mi’ai zis’o… omul cel mai important din viata mea. Amintirile cu tine sunt ca un cutit cu 2 taisuri: pe de o parte sunt singura alinare a sufletului si singurul mod in care te mai pot avea alaturi, iar pe de alta parte sunt motivul care face ca sufletul sa imi planga, uneori inundandu’l, lasandu’l fara respiratie. Dar imi revin tata, deoarece stiu ca trebuie sa fiu puternica.
Nu ti’am zis niciodata cat de mult te’am admirat. De ce ? Pentru ca ai fost omul care nu a primit nimic pe tava de la viata. Ai avut copilaria pe care ai avut’o, traind la casa de copii, fiind sluga oamenilor din sat. Rar intalnesti oameni ca tine care sa nu o ia pe cai gresite si sa invete ca pot prin forta proprie sa isi depaseasca conditia si sa faca ceva cu viata lor. Nu te’ai rusinat niciodata cu conditia ta. Ai fost sincer cu mama si ai iubit’o cum in zilele noastre nu mai vezi asa ceva. Si pentru mine si Andreea ai facut tot ce ti’a stat in putinta astfel incat sa nu ne lipseasca nimic. Eram “maimutele” tale scumpe si dragi.
Deseori ma intreb de ce tocmai tu de pe lumea asta a trebuit sa pleci departe … unde noi nu te mai putem vedea, nu ne mai putem cuibari in bratele tale si mai ales nu ne mai poti da un sfat.
Sa stii ca doare tare ca nu esti langa mine in cele mai importante momente din viata mea. Si iarta’ma ca imi mai scapa cate o lacrima. Asa sunt eu. Stiu ca nu te aduc inapoi… dar daca ar fii ceva ce stiu ca te’ar aduce inapoi as face orice.
Iarta’ma ca uneori imi doresc sa fiu si eu cu tine acolo, dar pur si simplu in momentele alea simt ca nu mai pot face fata. Dar ai vazut ca imi revin si stiu ca are lumea nevoie de mine aici.
Te iubesc enorm !



Cu toata dragostea din lume,
a ta fiica,
Loredana

P.S.: Sa stii tata ca sunt puternica in ciuda lacrimilor care imi inunda fata cateodata.




16 ianuarie 2011

Povestea omului dictat de sentiment





Se trezeste dimineata… dupa o noapte in care s’a trezit de nu stiu cate ori framantat de ganduri care se bat cap in cap. Cele mai multe dintre ele ii zic sa asculte de partea ce tine de sentimente… cealalta tine mai mult de ratiune, E ceva nou pentru el. Era obisnuit sa fie tintuit de ceea ce simte, sa asculte orbeste, sa arate ce simte, sa ierte… sa treaca peste multe greseli. Dar ziua asta e noua pentru el. A facut ce nu credea ca e in stare sa faca. S’a gandit si la el. Oare de ce? Pentru ca a ajuns sa fie dezamagit de oameni in care avea incredere totala. Si ei nu au facut decat sa ii insele increderea. Asta a fost o adevarata lovitura. A mai avut parte de asemenea lovituri, dar a avut puterea sa ierte si sa treaca peste . Dar acum s’au adunat prea multe. Acolo, undeva, insemna mult… acum e doar o simpla persoana. De ce nu ar face si el la fel? Asta a fost intrebarea care l’a macinat. Si totusi a ajuns la o concluzie. Daca ei pot… poate si el. Poate si el sa fie egoist, poate si el sa fie indiferent. Partea mai ciudata e ca pe el il doare enorm sa fie asa. Dar trebuie sa invete ca nu toti oamenii sunt asa. Pe ei nu i’a durut cand l’au dezamagit. El a fost singura victima. Cu timpul stie ca nu o sa il mai doara. Tot el e. Doar ca o persoana mai puternica.

12 ianuarie 2011

Stari... sufletesti

   In ultima vreme mi'am dat seama ca sunt cu totul alta persoana. Si nu pentru ca imi impun eu , ci datorita unor persoane din jurul meu, ele ma "forteaza".
   Eu? Cine sunt eu? Cum sunt eu?
   Sunt aceeasi Lorry,Lore sau cum vrei sa imi spui, doar ca putin schimbata. In ce sens? In sensul ca au aparut niste trasaturi de caracter care nu ma defineau inainte, si totusi existau, dar nu erau constante. Sunt mult mai hotarata, stiu ce merit si cat merit,nu mai sunt dispusa sa imi calc pe orgoliu, nu o sa mai trec cu vederea asa usor. Nu o sa mai dau ocazia nimanui sa-mi greseasca a doua oara, o sa ma detasez usor si nu o sa mai las sentimentele sa ma inlantuie.
   E buna si durerea asta la ceva, chiar si dezamagirea. Le multumesc persoanelor care m'au 
dezamagit, ca prin asta am devenit mai puternica. Dar le multumesc din suflet celor care mi'au demonstrat ca imi sunt adevarati prieteni.
   Celor care m'au dezamagit nu le pot spune decat ca vor ramane niste cunostinte si atat. Eu nu pot sa fiu ca trestia care se lasa leganata dupa cum bate vantul. Stiu ce vreau si pe cine vreau langa mine. Nu sunt perfecta, ca doar sunt om. Am gresit si eu si probabil o sa mai gresesc, dar 
intotdeauna o sa am grija la ce fel de greseli fac. 
   Satula pana peste cap am ajuns sa devin o fiara, care ranita devine greu de oprit din transformarea ei. Sunt transformata in ceea ce ar trebui sa fiu de mult timp: o persoana rece, 
detasata si totusi alaturi de cei care imi sunt prieteni indiferent de situatie, cei care isi dau seama din priviri ce se intampla cu mine si care stiu cand si ce anume au gresit. 






29 noiembrie 2010

La multi ani, Deutza !

Astazi vreau sa iti urez un " La multi ani " din suflet, prietena draga. Vreau sa'ti urez numai zile insorite si numai iubire de acum incolo. Vreau sa'ti multumesc ca m'ai suportat cu toanele mele si ca mi'ai fost ca un inger pazitor. Vreau sa stii ca iti voi fii alaturi chiar si de voi fii departe, cu o vorba buna, cu un sfat, cu orice imi sta la indemana. Stiu ca nu am cuvinte indeajuns incat sa iti multumesc pentru tot.


 Tin sa iti zic ca esti o prietena speciala, cu un suflet extraordinar. Sa nu te schimbi, decat daca merita sau daca crezi ca tie iti va fii bine .

22 noiembrie 2010

Ploaie peste suflet

Azi vreau o ploaie peste suflet, vreau sa stinga tot ce arde in mine, picatura cu picatura. Simt ca ma mistuie prea mult ceea ce simt. Vreau o ploaie rece, care sa ma faca sa ma lepad de sentiment, sa evadez din inima mea.
 Nu vroiam sa simt nimic. Vroiam sa fiu rece, de gheata daca se putea. Dar nu a fost asa.
De data asta nu sunt eu de vina. Usa sufletului meu nu am mai lasat’o nici macar crapata. Dar nu stiu cum de ai reusit sa te strecori cumva si tot ce ai facut a fost doar sa dai foc si sa pleci, eventual sa treci sa mai dai un avant focului si sa ma lasi pe mine sa ma descurc. Inainte de a’mi da seama de tot, eram aprinsa. Sunt prinsa in valtoarea sentimentului si nu stiu cum sa ii fac fata. Ce ar trebui sa fac si ce nu ??? Nu vreau ca focul sa se aprinda mai tare din vina mea. Mi’ajunge sa fii tu doar cel vinovat. Imi e mai usor asa.
Si totusi poate nu vreau ploaia asta. Poate vreau sa fiu mistuita de flacari, de flacarile puse de tine, intentionat sau nu. Pentru ca daca voi fi mistuita de flacari totul se va transforma in scrum, cenusa si astfel nu ar mai putea ramane nimic care sa aminteasca de tot ceea ce a fost candva sufletul meu. Si atunci as ramane fara suflet, goala si fara pic de sentiment. Ce bine !!!



DAR







Azi as vrea ca tot ce simt sa se transforme in cenusa si sa nu reinvie nicicand ca pasarea phoenix. Maine nu stiu daca asta as mai vrea ! 








UPDATE 22.11.2010 ora 23:02 : Nu TE urasc, doar urasc sentimentul