La multi ani, Deutza !

Astazi vreau sa iti urez un " La multi ani " din suflet, prietena draga. Vreau sa'ti urez numai zile insorite si numai iubire de acum incolo. Vreau sa'ti multumesc ca m'ai suportat cu toanele mele si ca mi'ai fost ca un inger pazitor. Vreau sa stii ca iti voi fii alaturi chiar si de voi fii departe, cu o vorba buna, cu un sfat, cu orice imi sta la indemana. Stiu ca nu am cuvinte indeajuns incat sa iti multumesc pentru tot.


 Tin sa iti zic ca esti o prietena speciala, cu un suflet extraordinar. Sa nu te schimbi, decat daca merita sau daca crezi ca tie iti va fii bine .

Ploaie peste suflet

Azi vreau o ploaie peste suflet, vreau sa stinga tot ce arde in mine, picatura cu picatura. Simt ca ma mistuie prea mult ceea ce simt. Vreau o ploaie rece, care sa ma faca sa ma lepad de sentiment, sa evadez din inima mea.

 Nu vroiam sa simt nimic. Vroiam sa fiu rece, de gheata daca se putea. Dar nu a fost asa.

De data asta nu sunt eu de vina. Usa sufletului meu nu am mai lasat’o nici macar crapata. Dar nu stiu cum de ai reusit sa te strecori cumva si tot ce ai facut a fost doar sa dai foc si sa pleci, eventual sa treci sa mai dai un avant focului si sa ma lasi pe mine sa ma descurc. Inainte de a’mi da seama de tot, eram aprinsa. Sunt prinsa in valtoarea sentimentului si nu stiu cum sa ii fac fata. Ce ar trebui sa fac si ce nu ??? Nu vreau ca focul sa se aprinda mai tare din vina mea. Mi’ajunge sa fii tu doar cel vinovat. Imi e mai usor asa.

Si totusi poate nu vreau ploaia asta. Poate vreau sa fiu mistuita de flacari, de flacarile puse de tine, intentionat sau nu. Pentru ca daca voi fi mistuita de flacari totul se va transforma in scrum, cenusa si astfel nu ar mai putea ramane nimic care sa aminteasca de tot ceea ce a fost candva sufletul meu. Si atunci as ramane fara suflet, goala si fara pic de sentiment. Ce bine !!!

DAR

Azi as vrea ca tot ce simt sa se transforme in cenusa si sa nu reinvie nicicand ca pasarea phoenix. Maine nu stiu daca asta as mai vrea ! 

UPDATE 22.11.2010 ora 23:02 : Nu TE urasc, doar urasc sentimentul 

Sa inghetam sentimente !

Se pare ca cineva isi da seama cand pot sa scriu. Deci ma cunoaste destul de bine. Interesant ! Vorbind cu iubitul meu pe mess in seara asta despre moartea unui prieten si'a dat seama ca pot scrie si mi'a zis in 5 minute sa ii scriu o proza trista. Am crezut ca voi avea nevoie de 10 - 15 min. Dar nu a fost asa. Ideile mi'au venit imediat. Si iata ce a iesit . Merci iubitu' :*

" De ce a trebuit sa avem sentimente???de ce tot ce se intampla in jurul nostru tre sa ne atinga acolo unde doare mai tare… in suflet. Ca sincer cred ca doare mai tare decat in cot sau in cur… asa cum folosim noi expresiile astea… eronat totusi…, eu zic ca ma doare la 2 metri in spate  :P  De ce sa nu trecem prin viata asta fara sa simtim decat ce e bine. De ce tristete? De ce regrete?  De ce ne place sa ne simtim tristi? Pentru ca am observat eu ca ne complacem atat de mult in situatii din astea, ne place al dracu de tare sa ne simtim asa… si stiu de ce… vrem compasiune… vrem sa stim ca cei de langa noi ne sunt alaturi… vrem sa nu ne simtim singuri. Ca hai sa fim seriosi… Prietenii sunt alaturi mai mult la rau decat la bine. Se bucura si ei cu tine… dar mai mult sunt tristi alaturi de tine. Simt si ei macar pe jumatate ce simti si tu si asta e de ajuns pt tine.

 De ce ne afundam in negura asta tampita de sentiment? Cica asa suntem oameni. Daca nu simtim nimic… suntem numiti neoameni. Si totusi simtim dar incercam sa nu aratam. Si doare al dracu de tare cand nu vrem sa impartasim nimic din tot ce ne atinge. Uneori ne dam zmei, ca pe noi nu ne atinge nimic. Dar stiu ca o doare si pe ea, si pe el, si pe tine, si pe mine. Ca doar suntem oameni J

Daca nu simti nimic cica ai suflet de gheatza. Dar numai tu stii ce simti. Eu doar vad ce imi arati tu . Daca tot se spune ca ai suflet de gheata, de ce sa nu poti ingheta sentimentul … sa il arunci peste toate sentimentele bune… care ard…. Si sa topeasca ele tot.

Tristete… mmmm… urasc sentimentul asta si totusi ma atinge. "

Si o melodie care e pentru Andrei Tataru. Dumnezeu sa il odihneasca in pace ! :(

To feel.. something...anything

Imi aprind tigarea, ascult ceva muzica… si incerc sa simt. Nu conteaza ce…orice…important e sa simt. Nu credeam ca uneori e atat de greu sa simti… chiar si acest “orice”.

Pentru moment simt doar cum fumul de tigare patrunde… in plamani, in mine. Il vad cum are un curs haotic, dar tinta lui e undeva… nu conteaza unde… se imprastie, isi lasa amprenta, chiar daca pt scurt timp. Mdaaa… si acum raman blocata. A fost un fel de test de a impune sa simti ceva si apoi sa descrii in cuvinte. E greu… e de nedescris.

Cum sa iti impui sa simti un lucru banal si apoi sa asterni cuvinte???

Cred ca azi nu simt lucrurile banale. Simt doar ca traiesc, ca pot sa sper, ca POT… asta e esential ! Sa simti ca poti ! Ca poti orice … Ca poti sa faci lucruri de care nu esti constient. Sa simti ca poti sa iti intreci limitele si ca te poti depasi.

E adevarat ca nu poti sa faci lucruri pe care altii le pot face mult mai bine, dar e important sa stii ca poti face lucrurile pe care le fac altii macar pe jumatate. Tot e ceva !

E interesant sa simti ca te pot incerca diverse sentimente. Sunt persoane care zic ca nu pot simti ce e aia ura. Imposibil ! Macar o data in viata ai zis cuiva : “ Te urasc! “ chiar daca apoi a trecut. Tot te’ a incercat un mic sentiment de ura.

Suntem facuti sa simtim…cu inima… cu toate cele 5 simturi… cu intuitia !

Bucati de suflet

M'am trezit dintr'un vis... si acum parca lumea s'a schimbat. Parca eu sunt alta. Parca m'am lovit de un zid invizibil si mi'am dat seama ce vreau de la viata. Am stat sa analizez greseli din trecut ( da, sunt om... si asta spune totul ), mi'am dat seama ca spre binele meu ar fi ok sa nu le mai repet.

Eram o visatoare, o increzatoare in oameni si de'atatea ori mi s'a inselat increderea incat acum sunt putin mai sceptica in ce priveste oamenii. Si totusi in a 2'a sapt din iunie am intalnit un baiat care pur si simplu m'a atras prin caracterul lui. O persoana destul de deschisa... care m'a facut sa zambesc cu sufletul si sa ma simt cum nu ma mai simtisem de ceva timp. Am crezut ca e sansa sa imi las din nou sufletul sa se deschida. Doar putin am intredeschis usa sufletului meu si si'a facut loc unul dintre cele mai urate sentimente: dezamagirea. Am fost pacalita. Sufletul meu s'a inselat, s'a deschis prea devreme.Dar ce vina are el??? Nu avea de unde sa stie ce va urma. El doar a sperat ca sentimentul de bine il va coplesi din nou, ca se va aseza confortabil in casa lui.

Nici pana in ziua de azi nu stiu de el, de ce nu mai vorbim. Am incetat sa mai cred ca imi va raspunde vreodata. O sa ramana un mister. Si cred in continuare ca e o persoana deosebita. Nu pot sa fiu rea si sa zic ca e un nesimtit, asta ar insemna sa fiu subiectiva. Poate ca s'a intamplat ceva ce eu nu as putea intelege daca mi'ar explica. Poate considera ca nu trebuie sa imi explice nimic.Poate nu eram persoana care si'o inchipuise. Poate am fost o naiva. :-??

Din putinele discutii si intalniri cu el mi'am dat seama ca este o persoana de admirat: la varsta lui a facut atatea lucruri ( isi reprezinta cu mandrie zodia - leu :P ) . Ma bucur ca l'am intalnit. Si sper ca atunci cand ne vom intalni intamplator sa putem sa ne salutam.

Acum e timpul sa nu mai visez. Traiesc intr'o lume in care nu ma regasesc decat foarte rar si in care tre sa invat sa supravietuiesc. Ma bucur ca macar am persoane apropiate care sa ma sprijine sa nu cad de fiecare data cand viata imi da un sut sau imi pune piedica. Si chiar de am cazut de atatea ori si am genuchii juliti stiu ca am puterea de a ma ridica si de a'mi continua drumul sau daca e nevoie si se mai poate repara ceva... de a o lua de la capat. Niciodata nu voi renunta la ceea ce da valoare si frumusete vietii.

Revenire

Mdap, dupa ceva timp ma gandesc sa mai postez ceva... Cum sa explic... A fost o perioada in care nu am mai avut chef de nimic... Sesiune... Probleme existentiale... Bla Bla Bla... Au fost zile in care nu am iesit din casa... Zile in care am stat sa ma gandesc pur si simplu... Daca ma intrebati... nici eu nu stiu. Oricum... am atatea ganduri de exprimat... si atatea intrebari la care nu am gasit raspuns... incat nu stiu cum si de unde sa incep. Si in plus am si o durere de cap groaznica... :((
 Poate o sa reusesc sa imi adun gandurile... sa gasesc cuvintele potrivite... N buna tuturor... Va las sa ascultati ceva dragutz care pe mine ma linisteste. :P





 

Campanie Saptamana rock \:d/ Ziua 7

Pentru ca ieri m'am cam luat cu altele, gen invatat :D, acum postez ce trebuia sa postez ieri... si revin mai pe seara... :D

GOOD CHARLOTTE :X:X:X:X:X:X

E superba melodia asta :D

Si melodia asta m'a impresionat super mult

Campanie Saptamana rock \:d/ Ziua 6

Melodii pe care le ador din liceu :X:X:X

Si asta e melodia mea preferata... :X:X:X As asculta'o non-stop

Campanie Saptamana rock \:d/ Ziua 5

O formatie care o ascult cu mult drag. Si o melodie atat de adevarata. Intotdeauna, in viata, suntem victime ale dragostei. Fiecare dintre noi a fost macar o data. Life is life. :D

Campanie Saptamana rock \:d/ Ziua 4

M'am gandit sa mai revin cu ceva de la Paramore :X:X:X

Campanie Saptamana rock \:d/ Ziua 3

De aseara ma tot gandesc ce melodie sa mai postez... Si aveam de ales dintre multe piese de suflet. Dar stand de vorba cu Ramona, verisoara fostului meu iubit :D , m'am oprit la melodia asta... Thx Ramona. Si melodia asta sa fie pentru tine si pt EL.

Campanie Saptamana rock \:d/ Ziua 2

 Pe o asa vreme [ care cam corespunde cu ce e in sufletul meu acum ] ascult asta... Sper sa va placa

La mine saptamana rock incepe de azi pana pe 31

Am ajuns si eu obosita de la facultate, dupa ce am prezentat un proiect care , credeti'ma, mi'a dat atatea emotii azi incat nu am putut manca decat un corn :P Si am intrat pe blogul Adei si m'am uitat sa vad  ce bloguri mai urmareste ea si am dat peste blogul lui Razvan si mi'a placut ideea lui de campanie. Asa ca ma alatur cu draga inima. Si sper sa va placa melodia . Eu o ador pentru ca in momentul de fata ma regasesc in ea. Dar si daca nu m'as regasi tot mi'ar placea. Enjoy yourself !

Cand ti'e greu... uita'te la asta si intelege ca dracul nu e chiar asa negru precum pare

Ma plictiseam si eu azi, ca tot omul, si ma uitam pe facebook sa vad la ce sa mai uita lumea si am dat peste ceva care practic m'a trezit din starea asta de nechef de viata.

Dupa ce am vazut aceasta poveste de viata mi'am dat seama cat de norocoasa sunt eu si ceilalti din jurul meu care nu se confrunta cu astfel de probleme. Am inceput sa apreciez mai mult viata si sa imi dau seama ca problemele mele de zi cu zi sunt neinsemnate in comparatie cu situatia prezentata mai sus.

Dupa ce am vazut asta mi'am dat seama ca ar trebui sa nu ma mai vait ca imi merg toate prost in ultima vreme, si ca tot ce ar trebui sa fac e sa iau atitudine, si asta ar trebui sa facem toti. Nu trebuie sa ne lasam coplesiti, sa ne plangem de mila ca " Vai, uite ce drama traiesc !!! " . Nu e nici o drama ca iubitul/iubita te'a parasit, ca nu mai ai bani de Mall sau de spart pe bautura in cluburi. Cred ca habar nu avem ca viata nu inseamna aceste superficialitati.

Mi'am dat seama ca viata putem sa o vedem cu alti ochi daca vrem. Uite'te la "omuletul" acesta. Nimic nu il impiedica sa zambeasca, sa iasa sa se simta bine. Pun pariu ca daca eu sau alte persoane ar fi fost in locul lui am fi fost deprimati. Si mai pun pariu ca multi dintre voi ati gandit asta: " Eu sa fiu in locul lui (Doamne fereste ! ) nu stiu cum as fi reactionat. Probabil ca as fi devenit un sedentar. Sau oricum mi'ar fi fost foarte greu sa ies in lume. " Si de ce sa iti fie greu sa iesi in lume? Pentru ca sunt multi care nu stiu cum sa reactioneze cand vad o astfel de persoana; se uita ca la un extraterestru. Unde ati trait oamenilor ??? Nu ati auzit de astfel de cazuri ? Hai ca partea asta cu holbatul pana la urma se mai poate trece cu vederea. Dar ce ne facem cu cei care o dau in nesimtire. Din cauza lor multe astfel de persoane cu probleme nu au increderea si atitudinea celui de mai sus.

In fine, am cam deviat de la ceea ce vroiam sa spun. Astfel de oameni ne invata sa ne multumim ca suntem intregi, ne invata sa vedem partea frumoasa a vietii, sa apreciem fiecare clipa si sa devenim mai recunoscatori. Eu una asta am realizat urmarind aceasta poveste de viata. Poate ca la un moment dat iar ma voi plange ca am nu stiu ce probleme... sentimentale... sau nu... si atunci as vrea ca prietenii mei sa imi aduca aminte ca dracul nu e atat de negru precum pare. Si stiu ca aceasta expresie ma va duce cu gandul la omuletul de pe youtube cu zambetul senin si sincer, dar care nu avea maini si picioare.

Vreau sa strig... spre tine

Cuvintele ar fi de prisos acum. A simti si a incerca sa renegi ceea ce simti e destul de greu. Doar am vrut sa postez o melodie faina. Vizualizare placuta.

Tuturor celor care si'au pus amprenta asupra mea

Am stat sa ma gandesc daca sa imi fac un blog sau nu. Hmm, grea decizie, dar Andra a reusit sa ma convinga sa incep sa scriu, desi eu credeam ca nu mai stiu sa pun pe foaie ce simt, ce traiesc, ce vad. Asa ca azi am inceput sa scriu, cam stangaci, precum un copil de clasa I, caruia ii e teama de ce e nou.

Asa ca vreau sa incep sa scriu despre persoanele importante din viata mea, mai exact vreau sa le multumesc. Si acum sa incep:

- Mama -- ea e cel mai bun lucru din viata mea. Vreau sa ii multumesc ca mi'a dat viata, ca a avut grija de mine, ca a fost atenta sa cresc bine, sa fiu educata, sa imi fac viata mai usoara prin fortele proprii. Si as vrea sa stie ca si la 30 de ani as vrea sa ma tina in poala sau sa doarma cu mine in brate, pentru ca oricat de mult as creste stiu ca am nevoie de protectia ei. Si vreau sa ii mai zic mamei ca o apreciez enorm de mult ca, desi a avut destule greutati , ne'a dat o lectie de viata mie si Andreei, sora mea. Astfel am invatat de la ea ca viata are suisuri si coborasuri si ca tot ce ne ramane de facut e sa tinem capul sus in valtoarea vietii.

- Tata -- care desi nu mai este in viata din octombrie 2004, el traieste in inima familei noastre si ne lipseste enorm. Tata a fost omul de la care am invatat ce inseamna bunatatea, rabdarea, respectul pentru tine si pentru ceilalti. Tot de la el am invatat ca nu conteaza prima impresie, ca trebuie sa acordam oamenilor o sansa pentru a'i cunoaste. Am mai invatat ca e important sa fii un om bun, dar ca totul are o limita si ca nu trebuie sa ma las calcata in picioare si sa imi dau seama ca unii oameni profita de aceasta bunatate. M'a invatat ca razbunarea nu e o solutie pentru nimic.

- Andreea, sor'mea -- prin simpla ei nastere am inceput sa invat sa nu mai fiu egoista. Suntem firi total diferite: ea este foarte energica, ambitioasa, pe cand eu sunt mai "asezata", ca sa zic asa. De la ea am invatat ca iubirea pentru un frate/sora este totul. I'am zis ca viata fara ea ar insemna nebunie totala. Ea mi'este si prietena foarte buna, pe langa calitatea de sora. Ea imi stie toate secretele ( daca vreti sa aflati ceva nu incercati sa o mituiti, e degeaba !!! ) Numai ea stie cat am batut'o la cap cu problemele mele. :))

Si mai sunt o groaza de persoane care si'au pus amprenta asupra mea, dar despre aceste persoane o sa scriu in alte postari. O sa le acord si lor cateva randuri.