Si a venit si ziua asta. 23 de ani. J Mi se pare ca suna atat de ciudat.
Tin sa va zic ca am avut parte de cea mai frumoasa zi de nastere de pana acum. De ce zic asta ??? Hmmm... Poate pentru ca e prima oara cand un EL a fost langa mine si asta a fost tot ce a contat. Nu am nevoie de lucruri materiale, am nevoie de lucruri care sa imi atinga sufletul. A reusit sa ma ridice pana in al noulea cer de mai multe ori, doar fiind alaturi de mine, vorbind, razand, prostindu’ne ca doi copii. Langa EL sunt eu, fara perdea, fara sa stau sa gandesc fiecare miscare a mea, fiecare vorba spusa. EL reuseste sa ma faca sa ma “dezbrac” de masca pe care o purtam adeseori.
Parca mainile lui sunt vrajite... e nevoie de o simpla atingere si corpul incepe sa se infioare. Pana si privirea lui reuseste sa ma tulbure intr’un mod placut. Cred ca pot sa zic ca pana si simpla lui prezenta imi provoaca fiori. Langa EL inima imi tremura... si nici macar nu stiu de ce ... sau poate stiu, dar nu vreau sa recunosc. Nu vreau sa ma grabesc, nu vreau sa deschid ochii si apoi sa ma trezesc din vis. Dar cred ca e prea tarziu... deja ma simt intr’o poveste... si e povestea mea. Cat va dura asta nu am de unde sa stiu... dar tot ce stiu e ca voi profita de fiecare clipa petrecuta cu EL.
Acest EL reuseste sa ma faca sa uit de tot, sa simt ca nu mai e nimeni altcineva pe aceasta planeta, sa simt ca doar eu contez... eu si el.
Stie sa imi vorbeasca atunci cand eu nu imi gasesc cuvintele, dar stie si care sunt momentele in care cuvintele nu isi au loc. Atunci, cu o privire, cu un zambet si cu un suras spune mai multe decat o mie de fraze.
In mod ciudat, fiind vorba de mine, nu am nevoie de “te iubesc-uri” sau de alte cuvinte care sa imi arate ca ma vrea langa el in viitorul apropiat. Nu…
Simplul fapt ca atunci cand il ating il simt vibrand e tot ce am nevoie. Il vreau exact asa cum e… serios, misterios, sigur pe el, tandru cand e nevoie, copil cand vrea si barbat cand am nevoie de siguranta..
Da, asta e cuvantul: ”siguranta”. Langa el, simt ca sunt protejata de mii de scuturi si nimic nu ma poate rani... doar dragostea lui, dragoste de care da dovada fara prea mari eforturi.
Suntem atat de complicati amandoi, dar atunci cand suntem unul langa celalalt, totul pare simplu. Langa el, nu mai am nevoie de aer, apa, mancare… Am nevoie doar de zambetul lui, in dimineti tarzii, cand soarele ne atinge corpurile care par a fi unul singur..
Pentru asta simt ca ma indragostesc... pentru simplul fapt ca atunci cand sunt langa tine, scumpule, stiu ca merit toata fericirea din lume!
P.S. : Eu ma vad inca un copil, dar langa EL ma simt femeie... Ma simt puternica, ma simt frumoasa. Merci, scumpul meu !
Merci pentru o parte din aceasta postare prietenei mele Dede care a stiut mai bine decat mine ce simt si mai ales cum sa exprim. :*
RăspundețiȘtergereprietena ta Dede stie ca atunci cand plutesti deasupra norilor,cuvintele sunt ultimele la care te mai gandesti;)te pup
RăspundețiȘtergere