Cred ca nu ai inteles ce a insemnat pentru mine sa iti spun: “Te iubesc !”… Daca nu ai inteles ce si cat a insemnat pentru mine iti explic
acum. Mi’a fost foarte greu sa spun cuvintele astea,cuvinte pe care unii le
spun cu atata usurinta... De ce mi’a fost greu? Deoarece simteam ca in acelasi timp cu rostirea lor
sufletul iti va fi oferit pentru totdeauna...
Poate nu ai habar de cate ori am vrut sa ti’o spun, de cate ori m’am sufocat
cu “te iubesc” uri nerostite... Daca iti
aduci aminte noaptea in care iti sopteam numele si tu raspundeai somnoros: “Da !” Ce e
?” si eu spuneam “Nimic...”. De 3 ori te’am strigat si aceleasi intrebari si
acelasi raspuns timid... Ultima data raspunsul nu a mai fost la fel... A
sunat asa :”Vreau sa iti spun ceva, dar
lasa... nu e important” . Pe naiba nu era important... Dar nu vroiau sa iasa
cuvintele astea, pentru ca stiam ca nu simti la fel... Si totusi am zis’o in alta seara, dar pur si simplu de data aia a scapat,parca eliberat din inchisoare... M'am tradat singura... Sau m'au tradat cuvintele... Si ce am
realizat ??? Mi’am usurat sufletul de greutatea acestor cuvinte... Si totusi am crezut ca daca iti dau tie “te
iubesc” ul asta... eu nu o sa mai simt greutatea lui... Credeam ca o sa ramana
la tine pe vecie... si ca eu o sa dau
uitarii tot... O perioada am reusit sa
ma mint ca m’am vindecat de tine, ca m’am dezintoxicat de iubirea asta care nu
imi facea decat rau... M’am amagit
singura ca de fiecare data... Sunt dependenta de tine, de prezenta ta, de
atingerile tale... de tot ce insemni...
As vrea sa existe o clinica de dezintoxicare pentru dependenta de
tine... Dar cum nu exista asa ceva, trebuie sa gasesc eu reteta... Nu vreau sa
uit nimic din ce simt pentru tine, dar trebuie... Si cred ca totusi intotdeauna
va exista iubirea asta pentru tine... Trebuie doar sa invat sa ma descurc cu
ea...
In final, asculta melodia asta...
